Probabil ai văzut termenul „audio lossless” vehiculat în domeniul muzicii în ultimii ani. Deși nu e deloc un termen nou în cercurile audiofililor, a intrat recent în mainstream datorită adoptării de către Apple, Amazon și Spotify în produsele lor recente de hardware și software audio. Apple etichetează multe dintre streamurile sale Apple Music ca fiind „Lossless”; Amazon descrie streamurile sale de muzică „HD” ca „aka lossless”; iar Spotify afirmă că mult-așteptatul său abonament de streaming Spotify HiFi va oferi un „format audio lossless” prin Spotify Connect. Probabil auzirea acestui termen te-a făcut curios și te-a adus pe această pagină.
E posibil să fi înțeles că „audio lossless” reprezintă, în general, o calitate audio mai ridicată decât cea cu care ești obișnuit. Așa este promovat, cel puțin, și dacă ai petrecut mulți ani ascultând MP3-uri lossy și servicii de streaming muzical, este posibil să fie așa. Dar la fel de probabil este să fi auzit de „audio hi-res” – poate chiar în legătură cu lossless. Deci, ce este exact audio lossless? Care este diferența între lossless și lossy și cum se compară lossless cu hi-res? Să vedem…
Ce este audio lossless?
Dacă un fișier sau stream audio este lossless, lossy sau necomprimat (trebuie să fie una dintre aceste trei) depinde de modul în care a fost comprimat.
O scurtă explicație despre compresia audio: compresia este folosită pentru a micșora dimensiunea unui fișier/stream audio și, prin urmare, pentru a fi mai practic de stocat sau manipulat. Un stream comprimat necesită, de obicei, mai puțină lățime de bandă internet decât un stream necomprimat; un fișier comprimat necesită mai puțin spațiu de stocare decât unul necomprimat. Problema este că procesul de compresie poate elimina unele date audio, astfel încât nu primești toate informațiile din înregistrarea audio originală și, prin urmare, nici calitatea originală.
În esență, audio necomprimat (de obicei stocat în formate WAV și AIFF) este o reproducere exactă a înregistrării de studio originale. Apoi, audio lossless și lossy intră în categoria comprimată. Dar – și e un mare „dar” – audio lossless (de obicei stocat în formate ALAC și FLAC) este comprimat pentru acea practică menționată mai sus, dar într-un mod care nu pierde nicio informație și, prin urmare, nu ar trebui să afecteze calitatea sunetului, pe când audio lossy (de obicei stocat în formate MP3 și AAC) este mai intens comprimat pentru a fi ușor de transportat/stocat și pierde informații în proces.
Poți citi despre care formate audio populare intră în care categorie în articolul nostru formate de fișiere audio explicate, dar să trecem la alte moduri în care audio lossless este definit.
Lossless vs audio hi-res: care e diferența?
Acum, în termeni numerici, „audio lossless” este de obicei acceptat ca fiind 16-bit/44.1kHz – care este rata de biți (16) și rata de eșantionare (44.1kHz) a fișierelor de muzică de pe CD. Așa este, calitatea „lossless” așa cum este considerată astăzi este, în esență, ceea ce ai ascultat cea mai mare parte a vieții tale (și poate ai redus-o, adoptând streaming-ul!). De aceea vei vedea adesea „calitate CD” și „lossless” prezentate ca una și aceeași, așa cum este cazul pe site-ul Amazon Music HD (foto mai jos).
Totuși, este important de reținut că „lossless” este termenul pe care serviciile de streaming l-au ales pentru a eticheta streamurile de calitate CD pentru a le diferenția de streamurile lor de calitate inferioară și, dacă le au, de cele hi-res; tehnic, orice înregistrări ambalate lossless, în FLAC și ALAC de exemplu, sunt lossless.
Utilizarea și definițiile termenului „audio hi-res” nu sunt exact rezolute*, dar este larg acceptat că calitatea hi-res este audio care are o rată de biți și/sau rată de eșantionare peste calitatea CD („lossless”). Așadar, audio hi-res poate fi 16-bit/96kHz sau 24-bit/44.1kHz, deși cea mai comună calitate audio hi-res disponibilă comercial pentru streaming și/sau descărcare este 24-bit/48kHz sau 96kHz.
Din punct de vedere practic, audio hi-res ar trebui să sune superior audio-ului lossless pentru că are o rată de biți și o rată de eșantionare mai mari. La urma urmei, numărul crescut de biți înseamnă un interval dinamic mai larg, în timp ce rata de eșantionare mai mare oferă o lățime de bandă mai mare și o acuratețe îmbunătățită în definirea tranzienților.
Așadar, de ce nu este totul hi-res? De ce avem deloc „lossless”? Pentru că ratele mai mari de biți și eșantionare înseamnă dimensiuni mai mari de fișiere/streamuri care cer mai multă lățime de bandă și stocare. Cu toate acestea, pe măsură ce vitezele internetului cresc și tehnologiile de ambalare a fișierelor/streamurilor avansează, acest lucru devine, probabil, mai puțin problematic.
Apoi, mai este întrebarea dacă merită să cauți muzică hi-res sau „doar” lossless. În cazurile în care calitatea hi-res necesită costuri mai mari pentru descărcări/streamuri și/sau stocare suplimentară, ar trebui să te conformezi? Răspunsul aici depinde de faptul dacă urechile tale pot auzi audibil diferența sau nu, ceea ce ar putea depinde de cât de transparent este setup-ul tău de redare muzicală. Dacă nu este suficient de bun pentru a dezvălui claritatea suplimentară pe care o oferă o înregistrare hi-res, atunci există puține motive să plătești mai mult pentru aceasta, cu excepția cazului în care ești dispus să-ți actualizezi hardware-ul.
*Apple, de exemplu, categorizează streamurile sale „Lossless” ca fiind între 16-bit/44.1kHz și 24-bit/48kHz, iar streamurile sale „Hi-Res Lossless” ca fiind orice peste 24-bit/48kHz.
- Tot ce trebuie să știi despre audio înalt-rezoluție
Cum poți asculta muzică lossless?
Păi, poți asculta sau ripa un CD, desigur! Deși, înțelegând, mulți dintre voi ați renunțat la CD-uri cu ani în urmă și sunteți reticenți să vă întoarceți, în timp ce alții s-ar putea să nu aibă deloc experiență de ascultare pe CD și sunt la fel de respingători față de ruta discului compact. Așadar, opțiuni alternative…
Dacă dorești să îți construiești propria bibliotecă digitală de muzică, poți descărca muzică în format lossless de la majoritatea magazinelor de descărcare muzicală care încă rezistă, sau poți ripa albume de vinil în fișiere lossless folosind anumite pick-up-uri USB și software. Chestia este că totul este despre streaming pentru mase astăzi, nu-i așa? Ei bine, veste bună: streaming-ul muzical este acum foarte prietenos cu lossless.
Nu a fost cazul pentru mult timp. În timp ce servicii de nișă de streaming precum Tidal, Qobuz și Deezer au oferit un abonament de calitate CD, lose-less de ani de zile, adesea la un preț lunar mai mare, abia în ultimii ani serviciile mai mainstream precum Apple și Amazon au oferit lossless – și fără costuri suplimentare.
Spotify se va alătura probabil și el petrecerii audio lossless când serviciul său (foarte, foarte) întârziat HiFi (sau „Supremium”?) va fi lansat. Astăzi, poți face streaming în calitate lossless pentru ceea ce a fost considerat tipic prețul de abonament la serviciul de muzică de 10 €/10 $/AU$12 pe lună. (Deși adaugi acum o liră/dolar în plus din cauza majorărilor recente de preț).
Poate lossless să fie redat prin Bluetooth?
Oh, uite, o muscă mare tocmai a aterizat în alifie…
OK, poți folosi Bluetooth pentru a trimite un fișier sau stream lossless la căștile sau boxele tale wireless, dar ceea ce vei auzi este o versiune lossy – codec-urile Bluetooth îl vor comprima lossily în timpul transmisiei, afectând calitatea sunetului.
Totuși, speranța este la orizont deoarece Qualcomm (care este în spatele codec-urilor de calitate superioară aptX, aptX HD și aptX Adaptive) spune că cel mai recent codec al său aptX Lossless este primul care poate transmite Bluetooth lossless, cu condiția ca atât dispozitivul sursă (telefonul tău, de exemplu) cât și dispozitivul de redare muzicală (căștile tale, de exemplu) să suporte codec-ul – ceea ce nu multe fac acum.
Așteptăm cu nerăbdare să vedem ce poate face recent anunțata tehnologie SCL6 de la MQA în acest sens. Într-adevăr, părem să ne apropiem de soluție.
Poate lossless să fie redat prin AirPlay?
Audio lossless prin AirPlay pare să nu fie alb și negru. AirPlay poate transmite fișiere hard lossless stocate local către un dispozitiv de recepție AirPlay – protocolul Airplay 2 suportă până la 24-bit/48kHz. Dar, frustrant, streamurile Lossless ale Apple Music par să se convertească de la ALAC (codec-ul lossless al Apple) la AAC (codec-ul lossy al Apple) la o viteză destul de mică de 256kbps când sunt transmise prin AirPlay – și, prin urmare, nu lossless.
A existat o sugestie că Apple lucrează la o actualizare software pentru a permite lossless prin AirPlay (întrebăm Apple dacă este într-adevăr cazul), așa că ne ținem pumnii strânși să se întâmple asta și astfel oferta lossless a Apple să devină mai validată. Dacă streamurile lossless ale Spotify Hi-Fi vor fi într-adevăr livrate lossless prin Spotify Connect, așa cum a spus compania că va fi, Apple va dori cu siguranță să se asigure că protocolul său wi-fi este capabil de același lucru.
În afară de AirPlay, anumite hardware Apple poate reda lossless în alte moduri. Unele, cum ar fi HomePod 2, pot reda nativ audio lossless prin wi-fi extrăgând direct de pe serverele Apple Music, de exemplu. Iată cum să redai muzică hi-res și audio lossless pe iPhone-ul tău.
MAI MULT:
Servicii de streaming muzical hi-res comparate: la care ar trebui să te abonezi?
Problema cu audio hi-res este cum s-ar putea să îl asculți
Cel mai bun streamer muzical pe care îl poți cumpăra
De unde poți cumpăra muzică hi-res? Iată cele mai bune site-uri de descărcare
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.