Am testat Apple Music Classical timp de o săptămână – este excelent, dar are nevoie de două mari îmbunătățiri

Apple Music Classical



Lumea muzicii clasice este una plină de mister. Lăsând deoparte complexitățile și nuanțele implicate în a o aprecia, ca să nu mai menționăm natura alunecoasă a ceea ce numim de fapt 'muzică clasică', încercarea de a naviga printre numeroasele nume impenetrabile, sute de interpretări și jargonul italianesc vast este un labirint de confuzie.

Ascult și interpretez muzică clasică de aproape toată viața (rareori din proprie alegere; mulțumesc, educație britanică de clasă medie) și nu sunt mai aproape de a explica diferența dintre o cantată și un oratoriu sau de ce interpretarea lui Rubenstein a Valsei în Do diez minor a lui Chopin este superioară celei a lui Lugansky.

Nu ești ajutat nici de faptul că, în afara operei, majoritatea compozițiilor clasice nu au versuri, așa că dacă îți place o piesă și vrei să afli mai multe, probabil vei petrece o după-amiază frustrantă fredonând fără melodie în Shazam sau strigând la telefon la cei de la Classic FM întrebând dacă “pot cânta acea piesă care face DUN DUN DUN DUN. Știi. De la tipul după care a fost numit Saint Bernard-ul.”

Acolo, teoretic, intervine Apple Music Classical. Creată după achiziția de către Apple a serviciului de streaming clasic Primephonic în 2021, aplicația gratuită de descărcat (pentru clienții existenți Apple Music) promite să demistifice și să standardizeze în oarecare măsură legiunile de versiuni, înregistrări și interpretări variate ale celor mai renumite lucrări din istorie.

Practic, se bazează pe eforturile Primephonic de a construi o bază de date de streaming de muzică clasică și, acum că este un produs Apple, îi oferă mai multă expunere. De asemenea, există avantajul considerabil al pieselor disponibile în calitate Hi-Res Lossless de până la 24-biți/192kHz și audio spațial cu Dolby Atmos.

Întrebarea este, așadar, a făcut Apple muzica clasică mai accesibilă? După ce am petrecut o săptămână bună derulând prin liste de Rossini și liste de Listz, iată ce a reușit Apple să facă bine și ce, în opinia mea, ar putea fi îmbunătățit.

Îmi place: Opțiuni, opțiuni, opțiuni

Apple Music Classical

Apple a promis cel mai mare depozit digital pentru muzica clasică și exact asta a livrat. Există atât de mult material înghesuit pe platformă încât este în pericol de a deveni, paradoxal, copleșitor, cu sute, uneori mii de lucrări de la nume celebre precum Beethoven, Bach și Mozart gata de explorat.

Aceasta nu este doar o colecție pentru cele trei nume despre care toată lumea a auzit, nici o aplicație orbită de ochelarii snobismului pudic. Artiștii moderni au o reprezentare corectă datorită unei secțiuni dedicate genului muzical de film, la fel și compozitorii experimentali precum John Cage și Max Richter. Chiar și Frank Zappa strecoară câteva lucrări, deși imaginea rockerului experimental cu barba sa groasă și părul creț sălbatic cu legenda “Compozitor: 1940-1993” nu poate să nu provoace un zâmbet.

Îmi place: Sunet grozav pentru minți grozave

Apple Music Classical

Cea mai bună muzică merită cea mai bună calitate a sunetului și cele mai bune caracteristici pentru a se potrivi, așa că este plăcut să vezi că Apple ia în serios lucruri precum audio spațial și hi-res pentru platforma sa clasică. Serviciul urmează aplicația sa părinte în livrarea unor interpretări detaliate, expresive și clare ale unui catalog vast de lucrări și interpretări, cele mai venerate și cunoscute fiind de obicei dotate cu capacități spațiale sau hi-res.

De cele mai multe ori, sună grozav, mai ales dacă ai hardware-ul care poate susține efectiv aceste noi trucuri și poate aduce la lumină întregul potențial al muzicii. Am testat aplicația folosind în principal o pereche de Sony WH-1000XM4, așa că evident vei avea o experiență mai bogată și mai satisfăcătoare dacă ai la dispoziție un sistem impresionant de căști. Dacă vrei audio spațial decent, noul Sonos Era 300 nu e un loc rău de început.

Îmi place: Joc pus

Apple Music Classical

Este fantastic să vezi că nume precum John Williams și Ennio Morricone sunt recunoscuți alături de maeștrii de renume cu care asociem mai tradițional muzica clasică. Reprezintă cu siguranță un pas spre reducerea snobismului și stigmei pe care artiștii mai moderni sau populari le pot întâmpina atunci când sunt comparați cu Brahms sau Vaughan Williams.

Un gen sărac care a fost tradițional exclus de la acceptare în clubul exclusivist al muzicii clasice, însă, a fost muzica de jocuri video. Au fost făcuți pași pentru a integra un astfel de subset denigrat în colectiv, cum ar fi spectacolul BBC Muzica de jocuri la Proms din 2022, dar pare să existe un blocaj psihologic care împiedică pe Mario să fie pe aceeași platformă cu Mozart.

Aceasta este o problemă pe care Apple Music Classical ajută să o abordeze datorită catalogului său extins de partituri de jocuri video vibrante și apreciate. Final Fantasy Suite de Nobuo Uematsu, The Legend Of Zelda de Koji Kondo, munca lui Ilan Eshkeri pe Ghost Of Tsushima, ca să nu mai menționăm compoziții din Halo, Civilization și Ori And The Blind Forest, există multe de ales. Îmi place că Apple a considerat potrivit să includă marile lucrări de jocuri și sunt nerăbdător să văd ce adăugiri se vor face pe viitor.

Îmi place: Estetică accesibilă

Apple Music Classical

Prezentarea și estetica sunt domenii în care Apple excelează în mod tradițional, iar hub-ul este din nou clar, curajos și stilat. Atingeri estetice precum portretele compozitorilor sunt o notă plăcută, la fel ca listele curate de elemente esențiale pentru cei care doresc să descopere lucrările majore ale compozitorilor mari și buni. Există un adevărat sentiment că Apple încearcă să facă experiența cât mai prietenoasă posibil atât pentru începători, cât și pentru entuziaștii de durată.

Da, lipsesc câteva portrete de compozitori și sunt momente când este pur și simplu prea mult pentru știi de unde să începi, dar în mare parte, Apple Music Classical merge bine pe linia dintre prestigiu și popularitate.

Nu îmi place: Unele probleme de interfață

Apple Music Classical

Să fim clari; jumătate din scopul noii platforme clasice a Apple a fost de a prezenta catalogul său complex de muzică într-un mod clar, coerent și transparent, livrând materialul său într-un mod pe care oricine, fie dirijorul Filarmonicii din București, fie omul de pe stradă, l-ar putea înțelege.

La acest capitol, este un pic de o afacere mixtă. Da, există mult material de ales și categoriile de perioade, genuri și compozitori sunt utile și clare, la fel ca opțiunile de a naviga prin aplicație după instrument în loc de artist. Problema, cel puțin pentru mine, a fost navigarea în aplicație odată ce un compozitor sau o categorie a fost ales. Apasă un deget pe fața geniului polonez Frédéric Chopin și vei fi direcționat către lucrările sale populare, sub care se află cele mai recente albume (ciudat pentru un om care a murit în 1849) și apoi o biografie și compozitori relaționați.

Aceasta pare o modalitate ciudată de a face lucrurile. Odată ce un compozitor a fost selectat, ai dori ideal o defalcare utilă a lucrărilor sale în categorii suplimentare mai utile care ar putea fi apoi subdivizate și categorizate corespunzător. Ceva de genul: Mozart → opere, concerte, simfonii → concerte pentru vioară, concerte pentru pian, concerte pentru oboi → numere de concerte pentru pian → interpretări. Nu este un sistem perfect în niciun caz, dar, apoi din nou, nu sunt un designer de aplicații profesionist.

Nu îmi place: Fără descărcări? Serios?

Apple Music Classical

Răspunsurile inițiale, inclusiv al meu, la noua platformă clasică a Apple au fost aproape unanim pozitive. O problemă care a fost ridicată constant, totuși, a fost faptul că platforma este practic dependentă de o rețea, necesitând acces constant la streaming efectiv datorită omiterii ciudate a pieselor descărcabile.

Aceasta, cu siguranță, este o problemă de rezolvat pentru viitor. Da, trăim într-un timp mai conectat ca niciodată, dar există deseori cazuri când utilizăm orice platformă de streaming (Metroul, zona rurală, acel punct întunecat din magazia din grădina ta) unde conexiunile cad și muzica se oprește. Recunosc, a avea telefonul care înghite întreaga Messiah a lui Handel s-ar putea să nu lase mult spațiu pentru pozele de bebeluș ale nepotului tău, dar măcar dă-ne opțiunea, Apple!

Este Apple Music Classical demn de încercat?

Apple Music Classical

Dacă deja ești abonat la Apple Music, aceasta este o întrebare ușor de răspuns. Noua contrapartidă clasică vine gratuit pentru oricine cu un abonament existent Apple Music (planul vocal exclus), așa că este doar un caz de a descărca aplicația separată și de a te adânci în clasice direct de la început.

Dacă nu ești deja abonat, este Apple Music Classical suficient de tentant? Există evident un element de subiectivitate implicat aici, dar per total este un depozit fantastic de lucrări care este extins, detaliat și (de obicei) ușor de navigat.

Da, există aspecte de interfață care ar putea fi îmbunătățite și lipsa descărcărilor este o problemă, dar per ansamblu imaginea este una copleșitor de pozitivă. Dacă nu ai decis încă care serviciu de streaming este potrivit pentru tine, ideea de a obține Apple Music și partenerul său clasic într-un singur abonament coerent este una atractivă în mod incontestabil.

MAI MULT:

Iată tot ce trebuie să știi despre Apple Music Classical 

Audio spațial Apple: ce este? Cum îl obții? Și este ca Dolby Atmos?

Citește recenzia noastră de cinci stele despre Apple Music

Be the first to comment

Leave a Reply